Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar al organismului reacționează în mod exagerat la o proteină alimentară inofensivă, provocând simptome variate, de la ușoare la severe. Cele mai comune alimente care provoacă alergii includ laptele, ouăle, nucile, peștele și fructele de mare. Reacțiile alergice pot afecta pielea, sistemul respirator, tractul gastro-intestinal și, în cazuri severe, pot provoca anafilaxie, o reacție care pune viața în pericol.

Alergiile alimentare sunt cauzate de o reacție a sistemului imunitar care identifică în mod greșit anumite proteine alimentare ca fiind periculoase. Factorii genetici și de mediu pot contribui la dezvoltarea alergiilor alimentare, iar copiii sunt mai susceptibili.

Copiii mici, persoanele cu un istoric familial de alergii și cei cu alte afecțiuni alergice, cum ar fi eczema sau astmul, au un risc mai mare de a dezvolta alergii alimentare. Expunerea precoce la alimente alergene poate, de asemenea, influența dezvoltarea alergiilor.

Simptomele pot varia de la mâncărimi și erupții cutanate la dificultăți de respirație, vărsături, diaree și edeme faciale. În cazurile severe, poate apărea anafilaxia, care necesită tratament medical de urgență.

Diagnosticul se face prin teste de sânge, teste de piele și istoricul pacientului. Provocările alimentare sub supravegherea medicului pot confirma diagnosticul și pot ajuta la identificarea alimentelor care provoacă reacții.

Tratamentul principal este evitarea alimentelor care declanșează reacțiile alergice. Antihistaminicele sunt utilizate pentru a trata simptomele ușoare, iar adrenalina este necesară în cazul reacțiilor anafilactice. Pacienții trebuie să poarte mereu un auto-injector de adrenalină.

Prevenția implică evitarea alimentelor care provoacă alergii și citirea etichetelor produselor alimentare. În unele cazuri, introducerea timpurie a alimentelor alergene la sugari poate reduce riscul de a dezvolta alergii.