Anxietatea este o tulburare mentală caracterizată prin sentimente intense și persistente de neliniște, teamă sau îngrijorare. Aceasta poate afecta viața de zi cu zi, interferând cu capacitatea unei persoane de a funcționa normal. Anxietatea poate fi generalizată sau specifică anumitor situații (cum ar fi fobiile) și poate duce la simptome fizice, precum palpitații, transpirație excesivă și tremurături.

Anxietatea este cauzată de o combinație de factori genetici, de mediu și chimici din creier. Evenimentele stresante, traumele, dezechilibrele chimice din creier și afecțiunile de sănătate mintală preexistente pot contribui la dezvoltarea anxietății.

Persoanele cu istoric familial de anxietate sau alte tulburări mintale, experiențe traumatice sau stresante, și cele cu afecțiuni medicale cronice, cum ar fi bolile de inimă sau afecțiunile tiroidiene, sunt mai predispuse să dezvolte anxietate.

Simptomele includ sentimente persistente de neliniște, frică sau panică, dificultăți de concentrare, iritabilitate, palpitații, tremurături și transpirație. De asemenea, persoanele afectate pot experimenta insomnie și evitarea situațiilor care declanșează anxietatea.

Diagnosticul anxietății se face prin evaluarea simptomelor și istoricului medical. Medicul poate utiliza chestionare pentru a măsura nivelul de anxietate și poate recomanda teste pentru a exclude afecțiuni medicale care pot cauza simptome similare.

Tratamentul include psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC), și medicamentele anxiolitice sau antidepresive. Tehnicile de relaxare și exercițiile fizice regulate pot ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate.

Prevenția implică gestionarea stresului, menținerea unei rutine regulate de somn și exerciții fizice, și dezvoltarea unor tehnici de relaxare, cum ar fi meditația. Sprijinul social și consilierea psihologică pot preveni apariția tulburărilor de anxietate.