Bronșiectazia este o afecțiune cronică în care căile respiratorii din plămâni (bronhii) sunt lărgite și deteriorate permanent, ducând la acumularea de mucus și infecții respiratorii recurente. Aceasta afectează capacitatea plămânilor de a elimina eficient mucusul, ceea ce crește riscul de infecții. Bronșiectazia poate apărea ca urmare a infecțiilor repetate sau a unor boli genetice precum fibroza chistică.

Bronșiectazia este cauzată de infecții pulmonare repetate, cum ar fi pneumonia sau tuberculoza, precum și de afecțiuni genetice cum ar fi fibroza chistică. De asemenea, poate apărea în urma inhalării de toxine sau particule iritante.

Factorii de risc includ infecțiile respiratorii frecvente, fibroza chistică, sistemul imunitar slăbit, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și expunerea la toxine. Persoanele care au suferit de infecții pulmonare severe au un risc mai mare de bronșiectazie.

Simptomele includ tuse cronică cu producție de mucus gros, infecții respiratorii frecvente, dificultăți de respirație și, uneori, tuse cu sânge. Simptomele se pot agrava în timpul episoadelor de infecție.

Diagnosticul se face prin tomografie computerizată (CT), care arată lărgirea căilor respiratorii și acumularea de mucus. Testele de spută și de sânge pot ajuta la identificarea infecțiilor bacteriene.

Tratamentul include antibiotice pentru infecțiile bacteriene, fizioterapie respiratorie pentru a elimina mucusul și bronhodilatatoare pentru a deschide căile respiratorii. În cazurile severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta părțile afectate ale plămânilor.

Prevenția implică tratarea promptă a infecțiilor respiratorii și gestionarea afecțiunilor subiacente, cum ar fi fibroza chistică. Fumatul trebuie evitat, iar o igienă bună a căilor respiratorii este esențială pentru a reduce riscul de infecții.