Cistita interstițială, cunoscută și sub denumirea de sindromul vezicii dureroase, este o afecțiune cronică caracterizată prin inflamația și iritarea pereților vezicii urinare, care cauzează dureri pelviene, nevoia frecventă de a urina și disconfort general. Această afecțiune este adesea confundată cu infecțiile urinare, dar nu este cauzată de bacterii și nu răspunde la antibiotice.

Cauzele exacte ale cistitei interstițiale nu sunt pe deplin înțelese. Se crede că această afecțiune este legată de o disfuncție a stratului protector al vezicii urinare, care permite iritanților din urină să inflameze țesuturile. Alte teorii sugerează un rol al sistemului imunitar sau al nervilor pelvieni.

Factorii de risc includ sexul feminin (afecțiunea este mult mai frecventă la femei), antecedente de alte afecțiuni inflamatorii sau autoimune, și stresul cronic. Fumatul și consumul de alimente iritante pentru vezică pot agrava simptomele.

Simptomele includ dureri pelviene, nevoia frecventă și urgentă de a urina, disconfort în timpul urinării și dureri în timpul actului sexual. Simptomele pot varia în intensitate și pot fi agravate de anumiți factori, cum ar fi stresul sau consumul de anumite alimente.

Diagnosticul se face prin excluderea altor afecțiuni urinare. Testele includ cistoscopia pentru a examina vezica urinară, analiza urinei și testele urodinamice pentru a evalua funcția vezicii. Uneori, biopsia pereților vezicii poate fi necesară pentru excluderea altor boli.

Tratamentul include modificări ale dietei, medicamente pentru reducerea inflamației și durerii, și terapii fizice pentru relaxarea mușchilor pelvieni. În cazuri severe, se poate recurge la tratamente instilaționale, prin care medicamentele sunt introduse direct în vezica urinară.

Prevenția este dificilă din cauza cauzelor necunoscute ale cistitei interstițiale, dar gestionarea stresului, evitarea fumatului și a alimentelor iritante poate reduce simptomele. Menținerea unei hidratări corespunzătoare este esențială.