Entorsa de gleznă este o leziune frecventă a ligamentelor care susțin articulația gleznei, apărută în urma unei răsuciri bruște a piciorului. Aceasta poate varia de la o întindere ușoară a ligamentelor până la o ruptură completă. Entorsa de gleznă este una dintre cele mai frecvente leziuni ortopedice și poate afecta serios mobilitatea și stabilitatea gleznei.

Cea mai comună cauză a entorsei de gleznă este o răsucire bruscă a piciorului, care forțează articulația dincolo de limitele sale normale de mișcare. Acest lucru poate apărea în timpul activităților sportive, căderilor sau mersului pe suprafețe inegale.

Factorii de risc includ practicarea sporturilor care implică sărituri, alergare sau schimbări rapide de direcție, cum ar fi fotbalul, baschetul și tenisul. De asemenea, persoanele cu o istorie de entorse anterioare sau instabilitate a gleznei sunt mai predispuse la recurență.

Simptomele includ durere imediată în jurul gleznei, umflare, vânătăi și dificultăți în a susține greutatea pe piciorul afectat. În funcție de severitate, poate exista și instabilitate articulară și dificultăți în mișcarea gleznei.

Diagnosticul se face prin examinare fizică, testarea mobilității și imagistica prin radiografie pentru a exclude fracturile asociate. În cazurile mai severe, pot fi necesare RMN sau ecografii pentru a evalua daunele la ligamente.

Tratamentul variază în funcție de severitatea entorsei și include odihnă, gheață, compresie și ridicarea piciorului afectat. În cazurile grave, poate fi necesară imobilizarea sau fizioterapia pentru a recâștiga stabilitatea și mobilitatea. În cazuri rare, chirurgia poate fi indicată pentru repararea ligamentelor rupte.

Prevenția implică întărirea mușchilor din jurul gleznei, purtarea încălțămintei adecvate pentru activitățile fizice și evitarea suprafețelor inegale. Încălzirea înainte de activități sportive și exercițiile de echilibru pot ajuta la reducerea riscului de entorsă.