Hepatita B este o infecție virală care afectează ficatul și poate provoca atât o boală acută, cât și o boală cronică. Virusul hepatitei B se transmite prin contactul cu sângele sau alte fluide corporale ale unei persoane infectate. Dacă nu este tratată, hepatita B poate duce la ciroză, insuficiență hepatică sau cancer hepatic.

Hepatita B este cauzată de infecția cu virusul hepatitei B (VHB), care se răspândește prin contactul cu sângele, fluidele corporale sau prin transmitere de la mamă la copil la naștere. Transmiterea poate apărea și prin utilizarea de ace infectate sau contact sexual neprotejat.

Factorii de risc includ practicarea sexului neprotejat, utilizarea de droguri injectabile, partajarea acelor și transmiterea de la mamă la copil în timpul nașterii. Persoanele care lucrează în domeniul medical sunt, de asemenea, la risc crescut.

Simptomele includ oboseală, febră, pierderea apetitului, dureri abdominale, urină închisă la culoare și îngălbenirea pielii și a ochilor (icter). În unele cazuri, infecția poate fi asimptomatică.

Diagnosticul se face prin teste de sânge care detectează anticorpi împotriva virusului hepatitei B. În cazuri de infecție cronică, medicul poate recomanda biopsia hepatică sau imagistica medicală pentru a evalua afectarea ficatului.

Tratamentul depinde de stadiul bolii. În cazul infecțiilor acute, majoritatea pacienților se vindecă fără tratament. În cazul infecțiilor cronice, medicamentele antivirale sunt utilizate pentru a preveni progresia bolii și complicațiile hepatice.

Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a hepatitei B. De asemenea, evitarea contactului cu fluidele corporale ale persoanelor infectate și utilizarea echipamentului steril sunt esențiale.