Hidrocefalia este o afecțiune neurologică în care lichidul cefalorahidian se acumulează în exces în ventriculele creierului, ducând la creșterea presiunii intracraniene. Aceasta acumulare poate fi cauzată de o obstrucție care împiedică scurgerea normală a lichidului sau de o producție excesivă de lichid cefalorahidian. Hidrocefalia poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la sugari și la adulții în vârstă. Netratată, poate provoca leziuni cerebrale grave și chiar deces.

Hidrocefalia poate fi cauzată de obstrucții la nivelul sistemului ventricular care blochează fluxul normal al lichidului cefalorahidian, de infecții precum meningita, hemoragii cerebrale, tumori cerebrale sau traumatisme craniene. În unele cazuri, hidrocefalia este congenitală.

Factorii de risc includ infecțiile intrauterine, anomaliile congenitale, traumatismele craniene, infecțiile sistemului nervos central și prezența tumorilor cerebrale. Copiii născuți prematur prezintă un risc crescut de a dezvolta hidrocefalie.

La sugari, simptomele includ creșterea rapidă a dimensiunii capului, bombarea fontanelelor și iritabilitatea. La adulți, simptomele includ dureri de cap, greață, vărsături, somnolență, dificultăți de mers, pierderi de memorie și, în cazuri severe, pierderea conștienței. Hidrocefalia presiunii normale la vârstnici poate provoca incontinență urinară și probleme de mers.

Diagnosticul se face prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (CT) pentru a evalua ventriculele cerebrale și a detecta acumularea de lichid cefalorahidian. Ecografia poate fi utilizată la sugari pentru a evalua creierul prin fontanele.

Tratamentul implică inserarea unui șunt pentru a drena excesul de lichid cefalorahidian din creier într-o altă parte a corpului, cum ar fi cavitatea abdominală. În unele cazuri, se poate realiza o procedură numită ventriculostomie endoscopică, care permite scurgerea lichidului printr-o mică deschidere creată în ventricul.

Prevenția este dificilă, dar tratamentul prompt al infecțiilor și prevenirea traumelor craniene pot reduce riscul de dezvoltare a hidrocefaliei. Monitorizarea atentă a copiilor prematuri și a persoanelor cu risc ridicat este esențială.