Hiperglicemia este o afecțiune caracterizată prin niveluri ridicate de glucoză în sânge, adesea întâlnită la persoanele cu diabet zaharat. Aceasta apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o utilizează eficient, ceea ce împiedică glucoza să intre în celule pentru a fi folosită ca energie. Hiperglicemia poate provoca complicații grave pe termen lung, cum ar fi boli cardiovasculare, afectarea nervilor și insuficiența renală.

Hiperglicemia este cauzată de producția insuficientă de insulină sau de utilizarea ineficientă a acesteia de către organism. Alte cauze includ nerespectarea tratamentului pentru diabet, stresul, infecțiile, lipsa exercițiilor fizice și o dietă bogată în carbohidrați. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 și tip 2 sunt cele mai afectate.

Factorii de risc pentru hiperglicemie includ diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, alimentația dezechilibrată și stresul cronic. De asemenea, afecțiunile hormonale și administrarea unor medicamente, cum ar fi steroizii, pot crește riscul.

Simptomele includ sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, vedere încețoșată și slăbiciune. În cazurile severe, pot apărea pierderea în greutate neintenționată, vindecarea lentă a rănilor și respirația cu miros de acetonă.

Diagnosticul hiperglicemiei se face prin măsurarea nivelului de glucoză din sânge, în special pe stomacul gol. Un nivel de glucoză mai mare de 126 mg/dL indică hiperglicemie. Hemoglobina glicată (HbA1c) este utilizată pentru a evalua controlul glicemic pe termen lung.

Tratamentul implică ajustarea tratamentului pentru diabet, care poate include administrarea de insulină sau medicamente antidiabetice orale. Este esențială monitorizarea regulată a nivelului de glucoză, adoptarea unei diete sănătoase și exercițiile fizice regulate.

Prevenția hiperglicemiei implică menținerea unui control strict asupra diabetului, respectarea planului de tratament, monitorizarea regulată a glicemiei și adoptarea unui stil de viață sănătos, incluzând exerciții fizice și o dietă echilibrată.