Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială ridicată, este o afecțiune în care forța sângelui împotriva pereților arterelor este prea mare. Aceasta poate afecta vasele de sânge, inima și alte organe, crescând riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență renală. Este una dintre cele mai comune boli cronice la nivel global.

Cauzele hipertensiunii includ factori genetici, dieta bogată în sare, obezitatea, lipsa exercițiilor fizice și consumul excesiv de alcool. În unele cazuri, hipertensiunea poate fi secundară altor afecțiuni medicale, cum ar fi bolile renale sau tulburările endocrine.

Factorii de risc includ vârsta înaintată, istoricul familial de hipertensiune, obezitatea, sedentarismul, dieta nesănătoasă și consumul excesiv de alcool. Fumatul și stresul cronic pot agrava hipertensiunea.

De obicei, hipertensiunea nu are simptome evidente, motiv pentru care este denumită „ucigașul tăcut”. În cazurile severe, simptomele pot include dureri de cap, amețeli, vedere încețoșată și dificultăți de respirație.

Diagnosticul se face prin măsurarea repetată a tensiunii arteriale pe o perioadă de timp. Testele suplimentare, cum ar fi analizele de sânge, ecografia renală și electrocardiograma (EKG), pot fi necesare pentru a evalua impactul hipertensiunii asupra organelor vitale.

Tratamentul include modificări ale stilului de viață, cum ar fi reducerea consumului de sare, pierderea în greutate, activitatea fizică regulată și renunțarea la fumat. Medicamentele antihipertensive, cum ar fi diureticele, inhibitorii ECA și beta-blocantele, sunt adesea prescrise pentru a controla tensiunea arterială.

Prevenția hipertensiunii implică menținerea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și activitate fizică regulată. Monitorizarea periodică a tensiunii arteriale este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung.