Incontinența urinară de efort este o afecțiune în care pierderile involuntare de urină apar în timpul activităților care exercită presiune asupra vezicii urinare, cum ar fi tusea, strănutul, râsul sau ridicarea de greutăți. Este o problemă comună, în special la femei, și poate afecta semnificativ calitatea vieții.

Cauzele incontinenței urinare de efort includ slăbirea mușchilor pelvieni, modificări hormonale legate de menopauză, sarcina și nașterea naturală, și intervențiile chirurgicale în zona pelviană. Alte cauze pot include obezitatea și îmbătrânirea.

Factorii de risc includ vârsta înaintată, sarcinile multiple, obezitatea, și istoricul de intervenții chirurgicale pelviene. Fumatul, tusea cronică și constipația pot agrava simptomele.

Simptomele includ pierderi involuntare de urină în timpul activităților care implică efort fizic, cum ar fi ridicarea de obiecte grele, tusea, strănutul sau alergatul. Simptomele pot varia în intensitate, de la mici scurgeri de urină până la pierderi semnificative.

Diagnosticul se bazează pe istoricul medical al pacientului și un examen fizic. Testele urodinamice pot fi folosite pentru a evalua funcția vezicii urinare și a determina cauza exactă a pierderilor urinare.

Tratamentul include exerciții pentru întărirea mușchilor pelvieni, cunoscute ca exerciții Kegel, și fizioterapia. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a corecta problemele structurale care duc la pierderi urinare.

Prevenția implică întărirea mușchilor pelvieni prin exerciții regulate și evitarea factorilor care cresc riscul de slăbire a acestora, cum ar fi obezitatea și constipația. Gestionarea promptă a tusei cronice și a altor afecțiuni asociate poate reduce riscul de incontinență.