Insuficiența suprarenală este o afecțiune rară în care glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni esențiali, cum ar fi cortizolul și aldosteronul. Aceasta poate fi cauzată de distrugerea glandelor suprarenale (boala Addison) sau de o problemă cu glanda hipofizară, care reglează funcția suprarenală. Insuficiența suprarenală poate duce la simptome grave și, în cazuri severe, la criza addisoniană, o urgență medicală care necesită tratament imediat.

Insuficiența suprarenală poate fi cauzată de distrugerea autoimună a glandelor suprarenale, infecții, sângerări interne sau utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor. O problemă la nivelul glandei hipofizare poate, de asemenea, împiedica glandele suprarenale să funcționeze corect.

Persoanele cu afecțiuni autoimune, utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor și bolile cronice ale glandelor suprarenale sunt mai predispuse la insuficiență suprarenală. Stresul și infecțiile severe pot declanșa criza addisoniană.

Simptomele includ oboseală extremă, scădere în greutate, hipotensiune arterială, dureri abdominale, hiperpigmentarea pielii și dorința de a consuma sare. Criza addisoniană poate provoca vărsături, deshidratare severă și pierderea conștienței.

Diagnosticul se face prin teste de sânge care măsoară nivelurile de cortizol și ACTH, precum și prin testarea funcției suprarenale prin stimularea ACTH. Imagistica prin tomografie computerizată (CT) poate fi utilizată pentru a evalua dimensiunea și forma glandelor suprarenale.

Tratamentul include administrarea de hormoni de substituție (cortizol și aldosteron) pentru a compensa deficiențele hormonale. În cazul crizei addisoniene, tratamentul de urgență cu lichide intravenoase și hidrocortizon este esențial.

Prevenția implică monitorizarea regulată a pacienților cu risc și ajustarea dozelor de hormoni în timpul perioadelor de stres. Evitarea stopării bruște a tratamentului cu corticosteroizi este esențială pentru prevenirea insuficienței suprarenale.