Keratoconjunctivita sicca, cunoscută și sub denumirea de sindrom de ochi uscat, este o afecțiune cronică în care ochii nu produc suficiente lacrimi sau lacrimile se evaporă prea repede. Aceasta duce la uscarea și inflamarea corneei și conjunctivei, provocând disconfort ocular și, în cazuri severe, leziuni ale ochilor. Persoanele cu sindrom de ochi uscat se confruntă adesea cu senzația de arsură, lăcrimare excesivă și vedere încețoșată.

Keratoconjunctivita sicca poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv îmbătrânirea, utilizarea excesivă a lentilelor de contact, sindromul Sjögren, medicația care reduce producția de lacrimi (antihistaminice, antidepresive) sau expunerea prelungită la factori de mediu uscat sau ventilat.

Factorii de risc includ îmbătrânirea, utilizarea lentilelor de contact, medicamentele care reduc secreția lacrimală, boli autoimune, cum ar fi sindromul Sjögren, și expunerea prelungită la ecrane digitale sau la medii uscate și prăfuite.

Simptomele includ senzația de arsură sau de înțepături în ochi, roșeață, vedere încețoșată, lăcrimare excesivă, senzația de nisip în ochi și disconfort după utilizarea prelungită a dispozitivelor digitale. În cazuri severe, pot apărea leziuni ale corneei.

Diagnosticul se face prin teste de producție lacrimală, cum ar fi testul Schirmer, care măsoară volumul de lacrimi produs de ochi, și coloranți speciali, care evidențiază zonele uscate de pe suprafața corneei.

Tratamentul include utilizarea lacrimilor artificiale pentru a menține umiditatea oculară, unguente oftalmice pentru utilizare pe timp de noapte, și, în cazuri severe, intervenții medicale cum ar fi ocluzia punctelor lacrimale sau utilizarea medicamentelor care stimulează producția de lacrimi.

Prevenția implică evitarea factorilor declanșatori, cum ar fi expunerea la aer condiționat, utilizarea excesivă a ecranelor digitale fără pauze, și utilizarea ochelarilor de protecție în medii cu aer uscat. Evitarea fumatului și hidratarea adecvată sunt, de asemenea, importante.