Osteoartrita genunchiului, cunoscută și sub denumirea de artroză, este o afecțiune degenerativă a articulației, caracterizată prin uzura cartilajului care acoperă oasele. Aceasta provoacă durere, rigiditate și pierderea mobilității, fiind una dintre cele mai frecvente cauze de dizabilitate la persoanele vârstnice. Factorii mecanici și biologici joacă un rol important în dezvoltarea osteoartritei.

Osteoartrita genunchiului este cauzată de uzura cartilajului articular în timp, ceea ce duce la frecarea oaselor între ele. Factorii de risc includ vârsta înaintată, supraponderabilitatea, leziunile articulare și bolile inflamatorii preexistente, cum ar fi artrita reumatoidă.

Persoanele vârstnice, cele supraponderale și cele care au suferit anterior leziuni la genunchi au un risc crescut de a dezvolta osteoartrită. Factorii genetici și istoricul familial de osteoartrită pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea acestei afecțiuni.

Simptomele includ durere și rigiditate la nivelul genunchiului, în special după perioade de inactivitate sau în timpul mișcărilor repetitive. De asemenea, pot apărea umflături și zgomote articulare (crepitus) în timpul mișcării genunchiului.

Diagnosticul se face prin examinare fizică și radiografii, care arată pierderea cartilajului și îngustarea spațiului articular. RMN-ul poate fi utilizat pentru a evalua starea cartilajului și a altor țesuturi moi din jurul articulației.

Tratamentul include modificări ale stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate și exerciții fizice regulate pentru a menține mobilitatea articulației. Medicamentele antiinflamatoare și injecțiile cu acid hialuronic sau corticosteroizi pot ameliora durerea. În cazuri severe, se poate recomanda protezarea genunchiului.

Prevenția implică menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea suprasolicitării articulațiilor și practicarea exercițiilor fizice care întăresc mușchii din jurul genunchiului. De asemenea, este important să se evite mișcările repetitive care pun presiune pe genunchi.