Sindromul de oboseală cronică (CFS) este o afecțiune complexă caracterizată prin oboseală extremă care nu se ameliorează cu odihna. CFS afectează capacitatea individului de a desfășura activitățile zilnice și poate fi însoțit de diverse simptome, inclusiv dureri musculare, tulburări de somn și dificultăți de concentrare. Aceasta este o afecțiune cronică și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.

Cauzele sindromului de oboseală cronică nu sunt complet înțelese, dar cercetările sugerează că o combinație de factori poate contribui la dezvoltarea acesteia. Infecțiile virale, cum ar fi Epstein-Barr sau citomegalovirusul, au fost asociate cu CFS, iar factorii de stres, atât fizici, cât și emoționali, pot agrava simptomele. De asemenea, disfuncțiile imunității și problemele hormonale pot juca un rol important.

Factorii de risc pentru CFS includ vârsta adultă, sexul feminin și istoricul personal sau familial de afecțiuni psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. Persoanele care au suferit traume fizice sau emoționale severă sunt, de asemenea, mai predispuse la această afecțiune. Activitățile fizice intense fără un timp adecvat de recuperare pot, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea sindromului.

Simptomele sindromului de oboseală cronică variază, dar cele mai comune includ oboseală persistentă, dificultăți de somn, dureri musculare, probleme de concentrare și migrene. De asemenea, pacienții pot experimenta dureri în gât, inflamație a ganglionilor limfatici și disconfort general. Aceste simptome pot varia în intensitate și pot fi exacerbante în urma eforturilor fizice sau mentale.

Diagnosticarea sindromului de oboseală cronică se face prin excluderea altor afecțiuni care pot provoca simptome similare. Nu există teste specifice pentru CFS, dar evaluarea detaliată a simptomelor și istoricul medical sunt esențiale. Medicii pot utiliza criterii specifice, cum ar fi oboseala extremă și disfuncțiile cognitive, pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului.

Tratamentul sindromului de oboseală cronică se concentrează pe gestionarea simptomelor, deoarece nu există un tratament standardizat. Medicamentele pot ajuta la ameliorarea durerii și a altor simptome. De asemenea, terapia cognitiv-comportamentală și terapia fizică graduală pot ajuta pacienții să-și îmbunătățească calitatea vieții. Activitățile de relaxare și exercițiile moderate sunt, de asemenea, benefice.

Prevenția sindromului de oboseală cronică nu este complet cunoscută, dar menținerea unui stil de viață sănătos, gestionarea stresului și evitarea suprasolicitării pot ajuta la reducerea riscurilor. O alimentație echilibrată, exercițiile fizice regulate și somnul adecvat sunt importante pentru menținerea sănătății generale. Educația pacientului și sprijinul social pot, de asemenea, să contribuie la prevenirea exacerbărilor.