Tuberculoza (TBC) este o infecție bacteriană cauzată de Mycobacterium tuberculosis, care afectează în principal plămânii, dar poate afecta și alte organe. Tuberculoza este una dintre cele mai vechi și mai răspândite boli infecțioase din lume. Se transmite prin inhalarea picăturilor respiratorii eliberate de o persoană infectată. În ciuda existenței tratamentelor eficiente, tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică, în special în țările cu resurse limitate.

Tuberculoza este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Se transmite de obicei de la o persoană la alta prin picături de salivă care sunt inhalate. Bacteria poate rămâne latentă în organism ani de zile fără să cauzeze simptome și poate deveni activă atunci când sistemul imunitar este slăbit.

Factorii de risc includ contactul apropiat cu persoane infectate, un sistem imunitar slăbit (cum ar fi în cazul persoanelor cu HIV/SIDA), malnutriția, diabetul și locuirea în zone cu o prevalență ridicată a bolii. Persoanele care trăiesc în condiții de aglomerare sau igienă precară sunt, de asemenea, mai expuse riscului.

Simptomele tuberculozei active includ tuse persistentă (adesea cu spută sau sânge), febră, transpirații nocturne, scădere în greutate inexplicabilă și oboseală. În cazurile severe, boala poate afecta și alte organe, cum ar fi rinichii sau oasele.

Diagnosticul se face prin teste de sânge, teste cutanate (testul tuberculinei) și radiografii toracice. O probă de spută poate fi analizată pentru a detecta prezența bacteriei Mycobacterium tuberculosis. În cazurile de tuberculoză latentă, testele de sânge sau testele cutanate sunt cele mai utilizate.

Tratamentul tuberculozei active include administrarea de antibiotice pe o perioadă îndelungată, de obicei 6 luni sau mai mult. Medicamentele de primă linie includ izoniazida, rifampicina, etambutolul și pirazinamida. Respectarea strictă a regimului de tratament este esențială pentru a preveni rezistența la medicamente.

Prevenția tuberculozei include vaccinarea cu BCG în țările cu prevalență ridicată, identificarea și tratamentul prompt al cazurilor active și reducerea expunerii la medii în care boala este răspândită. Persoanele care trăiesc cu pacienți cu tuberculoză trebuie să fie monitorizate pentru semne de infecție.